0

Poroșenko este în campanie electorală, iar Parlamentul adoptă legi anti-românești și discriminatorii

Se știe deja despre planurile lui Poroșenko de a-și construi campania electorală din 2018 pe promisiunile de a aduce Ucraina în Uniunea Europeană. Semnarea Acordului de asociere Ucraina-UE, precum și liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii ucraineni din iunie 2017 ar trebui să fie o dovadă a “intențiilor lui serioase”. Asta și pentru că integrarea europeană rămâne o alegere conștientă a poporului ucrainean. Recent, Poroșenko a participat la deschiderea oficială, în orașul ucrainean Brodi, a unei noi fabrici a concernului franțuzesc Nexas, unde vor fi fabricate cabluri de automobile pentru piețele Uniunii Europene.

“Acesta este un rezultat direct al unui document extrem de important – Acordul de asociere cu UE, care deschide accesul producătorilor ucraineni pe piețele europene”, a spus președintele Ucrainei, fără să precizeze că Nexas operează în Ucraina încă din 2007 și mai are două fabrici în orașele Peremișliani și Zolocev. Așadar, francezii au venit în Ucraina până la semnarea Acordului de Asociere, iar fabricile ucrainene exportau în Europa înainte de înființarea unei zone de liber schimb Ucraina-UE.

Sigur, nu este surprinzător faptul că președintele exagerează, pentru că a face campanie electorală pe seama Acordului de asociere este convenabil și profitabil din punct de vedere electoral. Există un motiv – Acordul a intrat în vigoare la data de 1 septembrie 2017, fiind o zi optimistă pentru ucraineni, în pofida scepticismului față de declarațiile oficiale de la Kiev. Or, Asocierea cu UE nu reprezintă doar o reducere a taxelor vamale, ci poate chiar o chestiune care va putea schimba semnificativ țara.

Au trecut aproape trei ani de la punerea în aplicare temporară de către Kiev a prevederilor Acordului de asociere și, între timp, pe lozinci europene s-au schimbat trei guverne, au venit la putere un nou președinte și o majoritatea parlamentară. Cu toate acestea, lipsa voinței politice de a pune în aplicare schimbările și reformele prevăzute în Acordul de asociere este neschimbată.

“Din cele 126 de directive pe care le-am avut pentru punerea în aplicare în legislația ucraineană în 2016, au fost puse doar 36, dintre care 23 în totalitate” a menționat la începutul acestui an vicepremierul ucrainean pentru Integrare Europeană, Ivana Klimpuș-Țințadze. De atunci, situația nu s-a mai schimbat.

Îndeplinirea angajamentelor și prevederilor Acordului de asociere, într-adevăr, se desfășoară prea lent și dacă se pune în aplicare ceva, se face din cauza presiunii externe și interne asupra guvernului ucrainean.

Adesea, în loc să progresăm în punerea în aplicare a Acordului, vedem pași înapoi. O parte din inițiativele parlamentare este în contradicție directă cu angajamentele asumate de Ucraina față de UE. Iar problemele sunt concentrate nu numai în Parlament. Ministerul de Interne ucrainean, în frunte cu ministrul Arsen Avakov, a venit cu o inițiativă scandaloasă de a schimba permisele de conducere, încercând să o „vândă“ ca fiind legată de punerea în aplicare a Acordului de asociere, cu toate că acesta nu prevede obligativitatea de a trece la premise de conducere noi, ceea ce ne poate duce cu gândul că cineva a încercat ”să facă niște bani”. După ce societatea civilă a oprit această încercare de spălare de bani, peste șase luni, Ministerul Afacerilor Interne a început din nou să promoveze aceeași idee.

Campanie electorală cu lozinci europene

Problemele legate de punerea în aplicare a Acordului de asociere nu împiedică retorica pro-europeană a puterii de la Kiev. Anul 2018 este unul pre-electoral, când șansele unor “reforme decisive” devin și mai mici. Evident, odată cu apropierea alegerilor, patosul va crește pe zi ce trece, iar declarația lui Poroșenko despre fabrica din Brodi este doar unul dintre numeroasele exemple recente. De fapt, campania electorală pentru realegerea lui Poroșenko în postul de președinte este în toi.

“Scopul meu este ca, datorită reformelor decisive, Ucraina să devină membru Schengen, astfel încât, de la Harkiv până la Lisabona, să fie posibil să călătorești fără opriri la frontieră”, a declarat Poroșenko pentru postul de televiziune ICTV.

Evident că Ucraina are șanse mult prea mici să adere la Schengen, ținând cont de situația din estul țării. Mai mult decât atât, aderarea la Schengen este blocată chiar și pentru unele state membre ale UE, cum sunt Bulgaria, Croația și România. Așadar, declarațiile lui Poroșenko demonstrază intențiile lui de a-și face rating politic pe retorică europeană, luând în calcul faptul că societatea ucraineană este prea puțin informată despre tot ce înseamnă Schengen și care sunt criteriile de aderare.

Ba mai mult, în legatură cu liberalizarea regimului de vize cu UE pentru cetățenii ucraineni, în interviul acordat pentru postul de teleziviune 1+1, Poroșenko a făcut declarații false, în care spunea că ucrainenii vor putea călători fără vize in 35 de state din Europa, America și Asia.

“Mai mult de 35 de țări din America, Asia, care sunt legate de acordurile UE privind regimul fără vize, vor acorda în mod automat ucrainenilor dreptul de a călători în țările din America Latină și Asia”, a relatat președintele Ucrainei.

Declarația făcută de el ar însemna includerea Ucrainei în Programul Visa Waiver, ceea ce este o exagerare enormă și, iarăși, cu scopul de a câștiga din punct de vedere politic.

Dar există o problemă: dacă acțiunile concrete vor continua să fie înlocuite cu declarații, va fi tot mai greu să convingă alegătorii că Ucraina se îndreaptă spre Europa.

Nu trebuie să sperăm că UE va susține o astfel de campanie electorală. “De ce vreți un viitor european dacă nu vă puteți face temele de acasă și să implementați reformele?”. Astfel de declarații au fost deja făcute la Bruxelles, de fiecare dată când Kievul a ridicat problema apropierii ulterioare de Uniunea Europeană.

Legea discriminatorie a învățământului exclusiv în limba de stat și valorile europene ale politicienilor ucraineni

La 5 septembrie 2017, Parlamentul de la Kiev a făcut un gest anti-european și cu totul nepreitenesc. A adoptat o nouă Lege a Educației, prin care introduce în școli sistemul de 12 clase. Potrivit art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană).

Legea adoptată reprezintă o mare lovitură împotriva comunității românești din Ucraina (peste 400.000 de persoane), care întotdeauna a sprijinit integritatea teritorială a țării și a servit drept punte între Ucraina și România. Mai mult, legea este și în detrimentul altor minorități etnice, fiindcă desființează sistemul de învățământ în limba maternă.

Aceasta prevede introducerea treptată a noului sistem al educației și înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare și a grădinițelor de copii). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027 – în clasele superioare (9-12).

Legea stabilește că limba procesului educațional în instituțiile de învățământ este limba de stat (ucraineană), dar, conform programului educațional, una sau mai multe materii pot fi predate în două sau mai multe limbi – în limba de stat, în limba engleză, în alte limbi oficiale ale Uniunii Europene.

Acest fapt nu doar desființează întregul sistem al educației pentru minoritățile naționale din Ucraina (maghiari, români, slovaci, bulgari, polonezi etc.), ci este și total dicriminatorie. Or, limbile tătară, rusă, belarusă nu sunt limbi oficiale în UE. Mai mult decât atât, trecerea celor 80 de școli cu predare în limba română la limba ucraineană nu va duce la integrearea românilor în societatea ucraineană, ci, treptat, la asimilarea celor 400.000 de reprezentanți ai comunităților românești din Ucraina. Ceea ce este alarmant! Bucureștiul ar trebuie să convingă Kievul să anuleze această lege, pentru că predarea unui curs sau a unei materii în limba maternă la grădiniță sau în școală este mult prea puțin pentru conservarea indentității lingvistice a unei comunității românești peste hotare. Votarea acestei legi va desființa ca etnie românii din Ucraina. România, de la începutul invaziei rusești, a sprijinit lupta ucrainenlor împotriva cotropitorilor Crimeii și a susținut aspirațiile europene ale Ucrainei, iar majoritatea românilor din Ucraina au votat cu Poroșenko la ultimele alegeri.

Așadar, după posibila semnare a legii de către președintele Petro Poroșenko, școlile actuale cu predare în limba română vor fi lichidate. Poroșenko trebuie să aleagă între sprjinul elitei politice de la Kiev, care devine tot mai ultranaționalistă, și respectarea drepturilor omului și dreptul minorităților entice la păstrarea identității naționale. Președintele ucrainean, dacă dorește cu adevărat un viitor european pentru Ucraina, împărtășește valorile europene și are nevoie de sprijinul electoratului român din țară, ar trebui să țină cont de solicitările comunității românești și să își exercite dreptul de veto asupra acestei legi controversate, votată de legiuitorii ultranaționaliști.

George Bodnăraș, pentru TOCpress

Filed in: Opinii Tags: 

Get Updates

Share This Post

Related Posts

Leave a Reply

Submit Comment

Pentru validarea formularului completeaza rezultatul adunarii : * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

© 9318 TOCpress. All rights reserved.
webdesign project by Artimaginum DTh.
stats tracker