0

Kievul vrea să reducă din influența limbii ruse, însă, din păcate, lovește și în celelalte minorități

Legea 3419-D adoptată de către Parlamentul de la Kiev la 5 septembrie 2017 prevede desființarea treptată a sistemului de învățământ în limba maternă, prin predarea materiilor doar în limba de stat (art. 7 al noii legi adoptate). Reforma se adresează grădinițelor pentru copii, învățământului primar, liceal și universitar, urmând să fie implementată în perioada 2018-2027.

Sergiu Dan, președintele Asociației Convergențe Europene, care a lansat un proiect de sprijinire a școlilor de limbă română din Ucraina, a analizat perspectivele sprijinirii comunității românești din Ucraina în contextul noii Legii ucrainene a educației, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneți care este impactul produs de modificările Legii 4319-D asupra accesului comunităților românești la limba maternă.

Sergiu Dan: Dacă această lege va fi promulgată de președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și va începe procesul de implementare a prevederilor legislative, educația în limba română, dar și în limbile celorlalte minorități naționale din țara vecină, va fi disponibilă doar în grădinițe și școli primare. Această reformă a sistemului de învățământ din Ucraina mai prevede că, în ciclul gimnazial, care urmează să fie introdus în Ucraina odată cu implementarea noii legi, materiile în școlile minorităților românești, de exemplu, vor fi predate în limba de stat, ucraineană, cu elemente în limba română. La nivel regional, unii inspectori școlari explică faptul că, pentru început, în ciclul gimnazial, în școlile minorităților, materiile vor fi predate atât în limba maternă, cât și în limba ucraineană, împărțind orele în așa fel încât copiii să însușească disciplinele în ambele limbi. Subliniez, însă, că aceasta este o variantă vehiculată, propusă în unele regiuni. În ceea ce privește ciclul liceal, care, de asemenea, urmează să fie introdus odată cu implementarea acestei reforme, noua Lege prevede că învățământul se desfășoară în întregime în limba oficială a statului, adică în ucraineană. Din cele menționate mai sus reiese foarte clar că există riscul ca, peste ani, numărul românofonilor din Ucraina să scadă semnificativ și, atunci, chiar vom putea spune că avem în țara vecină o comunitate asimilată ca urmare a legii dezbătute astăzi.

Vladimir Adrian Costea: În ce măsură aceste modificări aduc atingere drepturilor minorităților etnice, garantate de Constituția Ucrainei?

Sergiu Dan: Prevederile noii Legi ucrainene a educației, în special Articul 7 al acestui document, încalcă dreptul minorităților de a învăța în limba maternă, drept pe care îl regăsim în Constituția Ucrainei, la Articolul 53, unde se arată că “fiecare persoană are dreptul la educație”. Se mai încalcă, printre altele, Articolul 3 din Declarația Radei Supreme de la Kiev privind naționalitățile din Ucraina, care prevede că “statul ucrainean garantează tuturor popoarelor și naționalităților dreptul la utilizarea limbii materne în toate sferele vieții publice, inclusiv în educație și mass-media”, precum și Articolul 6 din Legea ucraineană privind minoritățile naționale, unde se spune foarte clar că “statul garantează tuturor minorităților dreptul la autonomie națională și culturală, utilizarea și studierea în propria lor limbă sau învățarea limbii sale materne în instituțiile publice sau prin intermediul societăților culturale naționale, dezvoltarea tradițiilor culturale naționale, utilizarea simbolurilor naționale, celebrarea sărbătorilor naționale”. Această nouă Lege a învățământului din Ucraina, adoptată cu voturile majorității Radei Supreme de la Kiev, nu respectă nici Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de statul ucrainean în 2003, dar nici Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și o serie de acorduri bilaterale încheiate de Ucraina cu țările vecine, printre care și România.

Vladimir Adrian Costea: Care este interesul regimului de la Kiev în ceea ce privește îngrădirea accesului la limba maternă a minorităților etnice?

Sergiu Dan: Este foarte evident faptul că, prin această lege, Kievul vrea să reducă din influența limbii ruse, însă, din păcate, prevederile legii respective lovesc și în celelalte minorități, iar românii din Ucraina, alături de etnicii maghiari și reprezentanții celorlalte etnii, devin, astfel, victime colaterale în lupta dintre Kiev și Moscova. Nu cred că statul ucrainean s-ar aventura să se certe cu toți vecinii săi occidentali aplicând în mod intenționat politici de asimilare și deznaționalizare a minorităților, în condițiile în care Kievul are mare nevoie de susținere atât din partea Bucureștiului, cât și a Budapestei sau Varșoviei. Legea a fost gândită pentru a ucrainiza teritoriile rusificate în exces de atât de către Moscova, cât și de care sateliții săi care au condus Ucraina în ultimul timp.

Interviul integral poate fi citit pe Europunkt

Filed in: Cernauti, Interviuri, Opinii, Știrea ta, Transcarpatia Tags: 

Get Updates

Share This Post

Related Posts

Leave a Reply

Submit Comment

Pentru validarea formularului completeaza rezultatul adunarii : * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

© 9142 TOCpress. All rights reserved.
webdesign project by Artimaginum DTh.
stats tracker