0

Cernăuți: Aspirația românilor la libertatea de a învăța în limba maternă

Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române

Alexandrina CERNOV, membru de onoare al Academiei Române

SCURT ISTORIC. Să ne cunoaștem trecutul, căci, fără trecut, nu vom avea viitor. Cultura românească are în Bucovina o bogată și interesantă tradiție, care începe încă din perioada medievală, începuturile organizării statului feudal al Moldovei. Aceste tradiții s-au dezvoltat și s-au păstrat în mănăstiri și biserici, la curtea marilor boieri și în vechile centre răzășești. Tot aici, au luat ființă și școlile în limba română.

Astăzi se vehiculează ideea că pe acest teritoriu nu existau în Bucovina școli românești, iar activitatea culturală și științifică era aproate că inexistentă.

Dar să recapitulăm măcar sumar trecutul. În deceniul al optulea al secolului al XVIII-lea, când nordul Moldovei a fost anexat (deoarece acesta este termenul corect) de către Austria, această provincie a căpăt numele de Bucovina. Autoritățile habsburgice au găsit aici o bogată viață culturală și științifică, o rețea de instituții de învățământ care cuprindea: școala episcopală de la Rădăuți, școala sau Academia de la Putna, școlile domnești din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Cernăuți și Siret, școlile primare din diferite târguri sau sate răzășești și de pe lângă alte 14 mănăstiri și chiar de pe lângă unele biserici.

CÂTEVA PERSONALITĂȚI

VASILE BALȘ a învățat la Viena, unde a preluat ideile iluminismului francez și ale Școlii Ardelene printre care a avut și prieteni, a colaborat cu Ion Budai-Deleanu, care a influențat esențial dezvoltarea culturii și științei la Cernăuți. Amândoi trebuie considerați printre primii organizatori ai învățământului românesc laic de stat în Bucovina.

ION BUDAI-DELEANU, autorul „Țiganiadei”, a stimulat mult activitatea științifică și culturală în Bucovina, contribuind esențial la afirmarea ideii naționale a tinerilor bucovineni. El scrie primul studiu istoric, care include geografia, viața socială și culturală al Bucovinei. Lucrarea poate fi citită în cartea în traducerea din limbile germană și franceză a academicianului Radu Grigorovici, împreună cu lucrarea primului guvernator al Bucovinei „Descrierea Bucovinei”, Spleny. (Cartea poate fi citită la biblioteca Editurii Alexandru cel Bun, vezi și site-ul biblitecii „Glasul Bucovinei”, www.bibliotecacernauti.com). Budai-Deleanu a descris teritoriul Bucovinei, a analizat structura națională a populației și a respins calomniile la adresa românilor. Printre altele el constată că: „populațiunea de căpetenie din această provincie (…) sunt moldovenii de origine română”. El se referă la limba și obiceiurile lor, la religie și scrierile laice și religioase răspândite pe teritoriul Bucovinei, nivelul de cultură al românilor de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui de al XIX-lea.

TEODOR RACOCE fiu de răzeș din satul Carapciu a absolvit liceul din Stanislav astăzi (Ivano-Frankovsk), a lucrat o perioadă ca funcționar la Lemberg (astăzi Lvov), unde face parte din Societatea lui Ion Budai Deleanu. La Cernăuți se împrietenește cu Vasile Cantemir. În anul 1816 el cere Guberniei de la Lemberg aprobarea pentru tipărirea unui ziar. El argumentează necesitatea tipăririi la Cernăuți a acestei publicații, pe care o numește „Novele sau Gazete românești”: „Între toate națiunile Europei numai națiunea moldovenească sau valahă singură până în timpurile prezente nu ia parte deloc, nici la la întâmplările generale de caracter politic și statistic, nici la cele cu caracter științific”, motiv pentru care este îndemnat să întemeieze un ziar în limba română. Teodor Racoce este considerat printre primii publiciști care vorbește despre națiunea română și limba română în Bucovina.

VASILE CANTEMIR redactează cu sprijinul prietenului său Teodor Racoce un dicționar, rămas în manuscris, care a fot găsit de către Dimitrie Dan în biblioteca Facultății de Teologie din Cernăuți. Vasile Cantemir poseda o cultură temeinică, cunoștea mai multe limbi străine, a susținut cultivarea limbii române. El considera ca fiind neceară înființarea unei societăți culturale românești, care va lua ființă mai târziu. (Vezi lucrarea: Ilie Luceac, „Familia Hurmuzaki: între ideal și realizare” care poate fi citită la biblioteca Editurii Alexandru cel Bun).

LICEUL DE STAT GERMAN DIN CERNĂUȚI. După revoluția de la 1848 aici a fost înființată Catedra de Limbă și Literatură Română la care au predat personalități ca Aron Pumnul și Ioan Gh. Sbiera. Mișcarea culturală bucovineană se intensifică. Aron Pumnul a solicitat guvernului de la București burse de studiu pentru tinerii români bucovineni merituoși de la liceu.Primii bursieri au fost Vasile Bumbac, Vasile Burlă și I. Buliga. Sunt redomandați în continuare pentru continuarea studiilor și alți elevi.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBA ROMÂNĂ ASTĂZI.

NOI LEGI CARE PRECONIZEAZĂ TRECEREA ÎN EXCLUSIVITATE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI LA PREDAREA LIMBA UCRAINEANĂ

Am arătat foarte pe scurt care au fost tendințele culturale și ștințifice, năzuințele românilor de avea un învățământ în limba maternă. Voi începe de la editorialul apărut în primul număr al ziarului „Glasul Bucovinei”, în 1918 și redactat de către profesorul Sextil Pușcariu, șeful Catedrei de Limba Română de la universitatea germană din Cernăuți și intitulat CE VREM, în care sunt formulate doleanțele românilor bucovineni care și astăzi sunt actuale: „Vrem: să rămânem români pe pământul nostru strămoșesc și să ne ocârmuim singuri, precum o cer interesele noastre românești; Nu mai vrem: să cerșim de la nimeni drepturile care ni se cuvin…”. Și vom adăuga doleanțele românilor de astăzi, care sunt vitale pentru noi: Cerem: să putem învăța în limba română, limbă pentru care secole la rând au luptat înaintașii noștri, ca recomandările și legile prin care se propune lichidarea „treptată” a limbilor minorităților naționale, inclusiv română, să fie discutate în direct cu reprezentanții aleși de noi înșine, din mijlocul națiunii noastre. Tebuie să ne exprimăm expres revolta noastră împotriva unei legi discriminatorii. Prin aceste legi sunt încălcte drepturile noastre naționale și internaționale. Autoritățile din Ucraina și-au dovedit intenția de a crea un stat totalitar, ocârmuit, sau dacă vreți, servil cercurilor naționaliste, ca să nu le numim așa cum ar merita – fasciste. Mai menționăm că doamna ministru Grinevici, în calitatea sa de responsabil pentru învățământul din Ucraina, conform declarației făcute la o emisiune televizată de către  guvernatorul de la Ujgorod, dl. Moscal, a semnat un document care propune să fie marcată aniversarea lui Volodimir Kubiyovici, unul dintre creatorii Diviziei SS Galycina, divizie care a fost sub comanda lui Hitler și a fost condamnată la Nuernberg. Oare merită o astfel de persoană să conducă învățământul?

Citiți continuarea editorialului pe BucPress

Filed in: Cernauti, Odesa, Opinii, Transcarpatia Tags: 

Get Updates

Share This Post

Related Posts

Leave a Reply

Submit Comment

Pentru validarea formularului completeaza rezultatul adunarii : * Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.

© 2017 TOCpress. All rights reserved.
webdesign project by Artimaginum DTh.
stats tracker